Joc si joacă

Joaca este o activitate fascinantă. Nu avem întotdeauna timp să privim cu atenție jocul copiilor, cu atât mai mult să ne așezăm pe covor alături de ei, să uităm că suntem adulți serioși, plini de griji și responsabilități. Și totuși, când reușim să ne debarasăm măcar pentru câteva minute de bagajul acesta care ne desenează pe frunte încruntări, redevenim copii, râdem și suntem liberi, acolo pe covor, alături de cei mici. Atunci, în mod miraculos, se estompează diferența de vârstă, dispar neînțelegerile, vorbim aceeași limbă și comunicăm dincolo de cuvinte.

Prin joc, copiii descoperă lumea, înțeleg anumite roluri sociale sau familiale, învață lucruri noi, asimilează noțiuni și reguli. Oricât de încăpățânat e un copil atunci când vine vorba despre reguli, el acceptă imediat legile scrise sau nescrise ale jocului. Această lume paralelă funcționează perfect, tocmai pentru că este creată de imaginație. Orice gând năstrușnic în joacă este realizabil, orice fantezie primește credit și poate căpăta contur real.

Joaca este până la urmă cea mai importantă treabă a copiilor. Ei iau jocul în serios și sunt total implicați, de aceea e atât de greu să restabilim contactul. Sunt convinsă că s-a întâmplat de multe ori și în familia dvs., să îi chemați pe cei mici la masă, de exemplu, iar ei să nu răspundă nici în ruptul capului. Nu e de mirare, ceea ce trăiesc ei acolo, pe tărâmul fanteziei, e mult mai interesant decât orice propunere de-a noastră. Mâncare? Plictisitor! Lecții?? Și mai plictisitor! Curățenie în cameră??? .....

Dar dacă rostim cuvântul „surpriză”, oare vom primi un răspuns? Probabil că da. Este un cuvânt magic, care restabilește conexiunea între adulți și copii.

Propunerea lui Meșterel vine ca o idee salvatoare, atunci când e vorba de un cadou, de un simplu gest de iubire ori ca una dintre surprizele de care vorbeam mai devreme: Căluțul Balansoar Pegas, cu înfățișare nostalgică, meșterit din lemn masiv și finisat atent cu vopsele ecologice pe bază de apă. Căluțul Pegas este jucăria copilăriei noastre, a părinților și a multor generații înaintea noastră. O jucărie clasică nu se demodează niciodată. O jucărie din lemn masiv va rezista intervențiilor „distrugătoare” ale vitejilor exploratori.

Copiii se visează prinți și prințese, cavaleri legendari, magicieni neîntrecuți, călători spre lumi îndepărtate. Eroii noștri vor avea întotdeauna un prieten credincios alături, căluțul Pegas neînfricat, neobosit și foarte înțelept. Căluțul știe secretele jocului fabulos, cunoaște toate drumurile tainice și te duce într-o clipă pe tărâmuri fantastice. La trap ușor sau la galop, copiii pornesc în cea mai spectaculoasă călătorie.

Meșterel pledează în favoarea jucăriilor simple, minimale iar asta pare paradoxal într-o vreme în care notorietatea jucăriilor crește o dată cu numărul butoanelor și funcțiilor Argumentul lui Meșterel este că simplitatea invită. Invită la imaginație și descoperire. O jucărie complicată îi oferă copilului prea multe opțiuni, îi pune totul pe tavă și îl privează de elementul esențial al jocului: creativitatea.

Bunica îmi povestea cum, în coplilăria ei, un băț banal putea fi sceptrul unui rege, bagheta unui magician, cârma unui vapor sau o armă în confruntările cu balaurii răpitori. Lipsiți de alte resurse, copiii de acum o sută de ani erau liberi să-și confecționeze păpuși din păpușoi, să le dea pietrelor nume, să-și construiască palate din crengi, să traverseze oceane în balta de pe uliță.

Jucându-vă simplu veți redescoperiți farmecul copilăriei de altădată!